nimic
acum
oricum
visul meu
și-a luat zborul
fără ca măcar să fi apucat
a decola...
Derivă
și mințile mi s-au pierdut
într-un somn prelung
întunecat
fără vise
fără liniște
fără mine...
Te-ai dus
și o dată cu tine
și eu m-am rătăcit
-din nou-
pe meleaguri străine
dar atât de dureros familiare
din care
de data asta
nu mă mai pot culege...
S-a dus
și pactul l-am pierdut
-sau aproape-
dar ce mai contează?
nimic din ce-i distrus
nu mai pot lipi
să nu se vadă...
N-o să se vadă,
nici eu nu mă mai văd.
Mai bine-
tac.
